"călugăr" ortodox rus
Credem de multe ori că schisma este cauzată de erezie, dar de cele mai multe ori se întâmplă ca erezia să fie doar un pretext al schismei, iar adevăratul motiv se află în cu totul altă parte.
În eseul său „Polaritate culturală şi Schismă religioasă”, marele istoric Christopher Dawson scria:
„În spatele fiecărei erezii stă un fel de conflict social, iar unitatea poate fi restaurată doar prin rezolvarea acestui conflict.”
El dă ca şi exemplu schisma Armeană din timpul Sinodului Ecumenic de la Calcedon.
„Cu toate acestea, chiar de la început este evident că patimile ce au umplut străzile Alexandriei cu tumultul şi vărsare de sânge şi i-a împis pe episcopi să se lupte ca şi animalele sălbatice, nu au fost inspirate de o dorinţă pură pentru adevărul teologic sau alte motive pur religioase de nici un fel.”
Dawson continuă şi analizează cauzele sociologice din spatele schismelor – inclusiv cea a protestantismului european din timpul Reformei – dar mai ales cea ortodoxă.
Este evident că Schisma ortodocşilor faţă de Biserica Catolică a avut alte motive decât cele teologice. Într-adevăr, citind istoria evenimentelor Schismei, ruptura dintre Răsăritul Grec şi Apusul Latin, la care se adaugă mândria arogantă a liderilor ambelor părţi, reiese foarte clar din diferenţele culturale, politice şi geografice atât de adânci, care au contribuit la Schismă mai mult decât minorele diferenţe relativ teologice.
Deci, în timp ce la problemele teologice trebuie să se lucreze intens – ceea ce deja fac Comisiile de dialog Catolico-Ortodoxe (nt. iniţiate şi susţinute tot de Biserica Catolică) – adevărata vindecare a Schismei va veni prin umilinţă profundă din partea ambelor părţi.
În opinia unora, Biserica Catolică şi liderii ei trebuie să-şi plece genunchii şi să îşi ceară iertare întâi. Cel mai mare trebuie să se umilească! Şi, trebuie subliniat că Papa Ioan Paul al II-lea şi Papa Benedict al XVI-lea au făcut-o deja de multe ori:
- După ce a ajuns în Scaunul Sfântului Petru, Papa Benedict XVI-lea a renunţat la titlul de „Patriarh al Occidentului”;
- Fericitul Papa Ioan Paul al II-lea a redat o icoană veche Bisericii Ortodoxe Ruse.
Interesant, ambele acţiuni au fost întâmpinate cu batjocură în mai multe medii Ortodoxe, aducând parcă aminte de aforismul: „Nici o faptă bună să nu rămână NEPEDEPSITĂ”. Dar nu contează! Lucrul important pentru Biserica Catolică este să arate în continuare umilinţă, care prin harul divin va înmuia inimile ortodocşilor şi în cele din urmă îi vor permite Mântuitorului să vindece Schisma.
Dawson îşi încheie eseul într-o manieră plină de speranţă:
„Cred că era Schismei trece şi este timpul ca principiul divin al vieţii Bisericii să îşi revendice puterea atractivă, schiţând toate elementele vieţii şi gândirii creştine spre unitate organică.
Pentru că Hristos este Capul Bisericii şi Spiritul Sfânt este viaţa Bisericii; oriunde este credinţă în Hristos şi Spiritul Sfânt, acolo este spiritul unităţii şi calea spre reuniune.”
